Activitatea Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică

By Integral Studii comisie parlamentara, securitate Comentariile sunt închise

Prezentul studiu a fost realizat în cadrul proiectului Institutului de Politici Publice „Enhancing democratic oversight of the Security Sector in Moldova”, finanțat de Centrul pentru Guvernarea Sectorului de Securitate – DCAF din Geneva, Elveția. Afirmațiile și constatările din acest studiu aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția sau opiniile finanțatorului.

Vadim-Enicov-Monitorizare-mai-iulie-2020 Descarcă

Sumar

Deși Republica Moldova a pășit cu încredere pe calea democratizării, această stare nu este stabilă. Iar și iar guvernările care se succed în urma alegerilor democratice încearcă subminarea autorității și autonomiei parlamentare prin livrarea deciziilor netransparente, ocolind procedurile constituționale. Ne referim aici atât la directivele neconstituționale ale instituției prezidențiale, cât și la capturarea atribuțiilor statale de către unele partide politice, analizate în studiul privind defectele conlucrării autorităților publice în gestionarea crizelor de securitate. Aceste fapte demonstrează o dată în plus slăbiciunea sistemului democratic moldovenesc, riscul persistent de instaurare a regimurilor neconstituționale și necesitatea perfecționării parlamentare în înțelegerea și impactarea rolului său în procesul democratic.

Provocarea majoră pentru statele post autoritare este transformarea instituțională și redefinirea relațiilor dintre stat și societate. În sistemele autoritare, parlamentele ca regulă nu au nici un rol în guvernarea sectorului de securitate. Conceptele drepturilor omului, incluziunii, responsabilității și transparenței, care sunt pilonii sistemului democratic, trebuie integrate în procesele de supraveghere și reformare, pentru a asigura executarea eficientă a responsabilităților parlamentare.

Situația excepțională din anul 2020 provocată de Epidemia Covid-19, inedită pentru istoria modernă a țării, a rămas fără atenția cuvenită a forului legislativ. Anume acum trebuiau dar nu au fost aplicate eficient cele cinci funcții parlamentare: legislativă, bugetară, de supraveghere, electivă și reprezentativă. Urmările sunt dezastruoase pentru stat și societate, însumând mii de vieți omenești, daunele inestimabile pentru sănătatea oamenilor, prejudiciile economice nerecuperabile și nu mai puțin important – dezamăgirea societății în autoritățile statului. Încrederea în competența și autoritatea statului de mult timp se află la un nivel jos în Moldova și este în scădere continuă, iar urmările negative vor dăuna dezvoltării mulți ani înainte. Scăderea actuală se datorează în primul rând gestionării defectuoase a stării de urgență prin absența forului legislativ, prin mesaje confuze și contradictorii a autorității prezidențiale și puterii executive, precum și prin decizii neconsecvente de instituire sau suspendare a măsurilor epidemiologice. Lipsa controlului parlamentar asupra sectorului de securitate a contribuit degradării situației. Totodată, inactivitatea parlamentară este favorabilă unor actori politici în perioada preelectorală noiembrie 2020.

Urmare prezentului studiu de evaluare, sunt recomandate un șir de măsuri Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică:

Folosirea întregului spectru de competențe ale Comisiei, inclusiv: Realizarea funcției parlamentare reprezentative prin mecanismul de audieri; Realizarea activă a funcției parlamentare de supraveghere prin desfășurarea anchetelor; Respectarea și executarea exactă a planurilor anuale de acțiuni; Valorificarea potențialului deputatelor femei în activitatea Comisiei; Asigurarea activității Subcomisiei SIS; Publicarea proceselor verbale și înregistrărilor video ale ședințelor Comisiei.

Cuvinte cheie:

securitate, comisie, parlament

I. Considerente generale privind supravegherea democratică a sectorului de securitate

Este determinant rolul Parlamentului în guvernarea sectorului de securitate. Asta chiar dacă puterea executivă – Guvernul adesea este privit ca principalul furnizor de securitate, prin capacitățile sale militare, polițienești și altele caracteristice securității. Totuși, anume Parlamentul instituie și exercită controlul specific asupra executivului. Iar, pentru aceasta sunt cel puțin patru argumente: Unu, Parlamentul este piatra de temelie pentru prevenirea regimurilor autocrate; Doi, nici o plata bugetară, inclusiv în domeniul securității, nu trebuie făcută fără știrea reprezentanților societății – parlamentarilor; Trei, sarcinile și obiectivele de securitate trebuie să corespundă rigorilor legale; Patru, Parlamentul poate asigura conexiunea directă cu toate segmentele societății, sarcină uneori dificilă pentru ramura executivă^[1].

Supravegherea parlamentară a sectorului securității se referă la rolul pe care îl are ramura aleasă în mod democratic a legislativului în supravegherea și monitorizarea politicilor și practicilor din sectorul securității. În sens mai larg, supravegherea parlamentară este o componentă esențială a guvernanței legislative a sectorului de securitate. În democrațiile europene, funcțiile parlamentare sunt direct conectate Convenției Europene a Drepturilor Omului, care garantează siguranță, informație și participare politică^[2].

Bunele practici internaționale identifică și recomandă aplicarea eficientă a celor cinci funcții parlamentare privitoare la guvernarea sectorului de securitate:

Funcția legislativă: Parlamentul creează legi care stabilesc mandatul, funcțiile, organizarea și împuternicirile furnizorilor de securitate, conducerea lor și instituțiile de supraveghere;
Funcția bugetară: Parlamentul exercită rolul său în aprobarea, modificarea sau respingerea bugetului pentru sectorul de securitate;
Funcția de supraveghere sau de control parlamentar: Parlamentul monitorizează și verifică dacă sectorul securității acționează în conformitate cu Constituția, legile, reglementările și politicile la care este supusă din punct de vedere legal;
Funcția electivă: Parlamentul alege, respinge sau aproba numiri în funcții de vârf ale sectorului de securitate, precum și poate exprima votul de neîncredere în caz de dezacord cu deciziile Guvernului privind securitatea;
Funcția reprezentativă: Parlamentul oferă un forum public pentru dezbaterea securității, facilitează consensul politic prin dialog și transparență și vociferează dezacordul popular cu deciziile Guvernului în ce privește securitatea^[3].

Funcțiile numite întru totul corespund Constituției Republicii Moldova și legilor subordonate ei. Totuși, în planurile sale anuale de activitate Comisia parlamentară permanentă pentru securitate națională, apărare și ordine publică identifică doar două dintre acestea: Funcția legislativă și Funcția de supraveghere sau de control parlamentar. Plus, mai adaugă o funcție denumită: Examinarea corespondenței parvenite în adresa Comisiei (petiții, demersuri etc.), care în opinia noastră ar trebui încorporată în funcțiile clasice.

Deși Republica Moldova a pășit cu încredere pe calea democratizării, această stare nu este stabilă. Iar și iar guvernările care se succed în urma alegerilor democratice încearcă subminarea autorității și autonomiei parlamentare prin livrarea deciziilor netransparente, ocolind procedurile constituționale. Ne referim aici atât la directivele neconstituționale ale instituției prezidențiale^[4], cât și la capturarea atribuțiilor statale de către unele partide politice^[5], analizate în studiul privind defectele conlucrării autorităților publice în gestionarea crizelor de securitate^[6]. Aceste fapte demonstrează o dată în plus slăbiciunea sistemului democratic moldovenesc, riscul persistent de instaurare a regimurilor neconstituționale și necesitatea perfecționării parlamentare în înțelegerea și impactarea rolului său în procesul democratic.

Pentru cercetarea în cauză au fost folosite sursele publice de informare, inclusiv paginile internet oficiale ale Parlamentului, Președinției și Guvernului, rapoarte și studii ale altor cercetători, organizații neguvernamentale și necomerciale.

II. Constatări privind atribuțiile legale, componența și chestiunile examinate

Atribuții: Comisiile permanente sunt organe de lucru ale Parlamentului, înființate pentru efectuarea activității Parlamentului. Acestea examinează propuneri legislative și proiecte de acte legislative în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor; efectuează anchete parlamentare; dezbat și hotărăsc asupra altor probleme. În problemele ce țin de domeniul lor de activitate, comisiile permanente pot fi consultate de organele administrației publice sau alte organizații. Suplimentar, în cadrul Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică activează subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații și Securitate, iar în calitate de președinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziției parlamentare^[8].

Atribuțiile legale ale Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică întrunesc pe deplin cele cinci funcții parlamentare privitoare la guvernarea sectorului de securitate, menționate mai sus. Însă, în perioada supusă prezentului studiu Comisia a exercitat preponderent doar două din ele – cea legislativă și tangențial pe cea bugetară. Comisia a examinat în ședințele sale proiecte de legi atât cu referire la organizarea și supravegherea furnizorilor de securitate, cât și cu referire la bugetul sectorului de securitate, prin amendarea legilor conexe. O singură chestiune în agenda Comisiei care a ținut de funcția de supraveghere s-a referit la subiectului instalării posturilor ilegale în Zona de securitate din Transnistria.

Din data de 17 martie 2020^[9] Parlamentul a declarat situație de urgență pe întreg teritoriul țării, iar din 15 mai 2020 Comisia Națională extraordinară de sănătate publică a declarat starea de urgență în sănătate publică^[10]. Pericolul pentru securitatea națională a devenit evident și real. În esența sa, epidemia provocată de virusul Covid-19 este o criză de sănătate publică, dar implicațiile sale sunt pe cât de ample, pe atât de durabile. Epidemia a răpit viața a mii de oameni și a afectat grav sănătatea zecilor de mii. Urmare măsurilor epidemiologice dar și măsurilor de precauție a populației din prima perioadă a epidemiei, activitatea economică a fost diminuată semnificativ și fără precedent. Aceasta a afectat securitatea economică și implicit stabilitatea sistemului social pentru sute de mii de persoane. Incontestabil, epidemia trebuie tratată ca atentat la securitatea națională.

În condiții de criză, ar fi indicat ca Comisia parlamentară de profil să folosească toate instrumentele disponibile rezultate din cele cinci funcții, inclusiv cele de supraveghere, electivă și reprezentativă. Articolul 31 din Regulamentul Parlamentul oferă dreptul Comisiei permanente de a porni anchete în cadrul competenței sale privitoare la activitatea desfășurată de organele administrației publice. Articolul 49-1 din Regulamentul Parlamentului prevede posibilitatea organizării de către comisia permanentă a dezbaterilor și audierilor publice. Însă aceste atribuții sunt slab folosite. Comisia ar trebui să participe activ la gestionarea situației critice oferind spațiul necesar dezbaterii și elaborării deciziilor de protecție a vieților omenești, sănătății, sistemului social și activităților economice. Cu atât mai mult că, mesajul structurilor executive adesea este confuz.

Componență: În cadrul Parlamentului actual, Comisia permanentă securitate națională, apărare și ordine publică a fost înființată prin Hotărârea din 08 iunie 2019 cu un număr de 9 membri^[11]. Componența nominală a Comisiei a fost aprobată prin Hotărârea Parlamentului din 29 noiembrie 2019^[12], ulterior modificată la 11 iunie 2020^[13]. Nominal Comisia întrunește deputații:

Președinte JIZDAN Alexandru	Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova
Vicepreședinți GAGAUZ Fiodor GROSU Igor	Fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica MoldovaFracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM”
Secretar GROZA Ion	Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM”
Membri LABUNEȚ Anatolie SAVVA Oleg FILIP Pavel MOȚPAN Chiril AGACHE Angel	Fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica MoldovaFracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica MoldovaFracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din MoldovaFracțiunea parlamentară „ACUM PLATFORMA DA”deputat neafiliat

Reprezentativitatea parlamentară, în principiu este respectată în cadrul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, în măsura disponibilității numărului de deputați în fiecare fracțiune sau grup informal.

Îngrijorează faptul că în Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică este ignorată dimensiunea de gen. Dintr-un număr total de 25 deputate femei în Parlament, nici una nu se regăsește în această Comisie. Proporționând cu numărul de 11 Comisii permanente – potențialul intelectual și profesional al femeilor reprezentate în Parlament putea fi valorificat mai eficient în fiecare comisie. În actualul Parlament, la fel lipsită de contribuția femeiască este și Comisia politică externă și integrare europeană. Aptitudini diverse înseamnă incluziune și viziuni multilaterale. Practica europeană încurajează participarea femeilor în toate sferele de activitate, dar deosebit în cele afectate istoric de abordarea exclusiv bărbătească, cum sunt securitatea, apărarea și ordinea publică. În consecință, Comisia ar genera decizii mai calitative și soluții mai eficiente pentru probleme nerezolvate.

Chestiuni examinate: În perioada lunilor mai, iunie și iulie 2020 Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică s-a întrunit în cinci ședințe la care a examinat 30 chestiuni, inclusiv la ședința din 17 iunie 2020 au fost examinate 24 chestiuni; la ședința din 18 iunie 2020 a fost examinată 1 chestiune; la ședința din 1 iulie – 3 chestiuni; 15 iulie – 1 chestiune; 29 iulie – 1 chestiune. În luna mai comisia nu a fost întrunită nici în o ședință.

Domeniile de activitate ale Comisiei au fost stabilite prin Hotărârea Parlamentului din 29.11.2019^[14] și cuprind:

probleme privind securitatea națională, serviciul în structurile specializate ale puterii executive ce asigură securitatea națională;
combaterea criminalității, corupției și terorismului;
asigurarea ordinii publice și a securității circulației rutiere;
paza și regimul frontierei de stat, împuternicirile autorităților publice centrale și locale în domeniul pazei frontierei de stat;
reforma Forțelor Armate (Armata Natională, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General de Carabinieri), serviciul în Forțele Armate și serviciul civil (de alternativă), protecția socială și juridică a militarilor;
serviciul în organele vamale, în sistemul penitenciar și în organele protecției civile și situațiilor excepționale;
protecția secretului de stat;
asigurarea cetățenilor cu acte de identitate, protecția datelor cu caracter personal;
monitorizarea și evaluarea implementării strategiilor naționale pe domeniul de activitate;
executarea hotărârilor și adreselor Curții Constituționale în domeniu;
exercitarea controlului parlamentar în domeniile menționate;
examinarea petițiilor care i-au fost repartizate potrivit domeniului său de activitate și soluționarea acestora conform prevederilor legislației în vigoare.

Foarte puține dintre acestea s-au regăsit în activitatea Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în perioada lunilor mai, iunie și iulie ale anului 2020. Calitatea proiectelor examinate nu s-a schimbat în urma examinării în Comisie. Rapoartele și Avizele pregătite în majoritatea sa s-au redus la constatarea susținerii proiectelor sau respingerii proiectelor propuse, fără a fi formulate idei de perfecționare, propuneri conceptuale și amendamente motivate, prevăzute de articolul 59 din Regulamentul Parlamentului. Procesul de creație legislativă poate necesita mult timp, dar majoritatea domeniilor incluse în atribuții ar trebui abordate în formă de audieri și analize parlamentare.

Planul de activitate al Comisiei pentru anul 2020 conține obiective de exercitare a controlului parlamentar privind implementarea unor legi sau privind derularea unor procese importante. Astfel, pentru perioada studiată, luând în considerare prioritățile definite în baza documentelor strategice fundamentale – Constituție, Strategii, Acord de asociere cu Uniunea Europeană și altele, au fost planificate nouă obiective de exercitare a controlului parlamentar:

Privind documentarea conducătorilor auto cu permise de conducere;
Audierea Raportului privind implementarea Legii cu privire la Inspectoratul General de Carabinieri și derularea procesului de reformare. Documentarea cu activitatea și atribuțiile Batalionului cu destinație specială ”Scorpion”;
Audieri cu privire la cadrul juridic existent și practicile utilizate pentru exercitarea controlului asupra rotației militarilor Federației Ruse din componența batalionului de pacificatori și GOTR;
Control parlamentar privind implementarea Legii nr.245 din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat;
Control parlamentar privind implementarea Legii nr.91 din 29.05.2014 privind semnătura electronică și documentul electronic;
Vizită de documentare la Agenția de Servicii Publice. Audierea raportului privind implementarea Legii nr.273-XIII din 09.11.1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte;
Control parlamentar privind executarea cadrului legislativ în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
Audierea raportului Biroului Migrație și Azil privind dinamica procesului migrațional în Republica Moldova. Realizarea Strategiei naționale în domeniul migrației și azilului (2011-2020);
Audierea raportului IGP privind infracțiunea juvenilă, măsuri de prevenire, reducere și combatere a fenomenului^[15].

Nici unul dintre aceste obiective nu au fost realizate în cursul sesiunii de primăvară – vară 2020. În cursul celor trei luni studiate Comisia a examinat doar proiecte de legi și nu a executat nici un obiectiv din planul său de control parlamentar. Pe lângă acestea, a examinat doar o chestiune care nu ține de proiecte de legi – anume cu privire la instalarea posturilor ilegale în Zona de securitate (Transnistria).

Chiar dacă Planul de activitate a fost aprobat în luna ianuarie 2020, până la survenirea situației epidemiologice excepționale, constatăm că majoritatea chestiunilor nu și-au pierdut actualitatea, ba chiar au devenit mai stringente în contextul epidemiei. În deosebi, cu referire la Inspectoratul General de Poliție, antrenat nemijlocit în activitățile epidemiologice de menținere a ordinii publice – numite prima linie, în rând cu munca lucrătorilor medicali; referitoare la semnătura electronică și documentul electronic, în contextul desfășurării masive a muncii la distanță; prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, când volumul transferurilor a crescut vertiginos în trimestrul II 2020 cu aproape 20 % comparativ cu aceiași perioada a anului 2019 și s-au intensificat semnificativ cazurile fraudelor cu datele bancare.

Menționăm că deși, în cele trei luni examinate neexecutarea totală a Planului de activitate a ajuns la apogeu, aceasta nu este o situație unică. Neexecutarea obiectivelor planificate este o practică vicioasă obișnuită pe toată perioada de activitate a Comisiei, în toate legislaturile parlamentare de până acum. Concluzionăm că problema este una sistemică, de organizare a activității, atitudine și priorități.

Inactivitatea Subcomisiei SIS. Un rol important în activitatea parlamentară de supraveghere democratică a sectorului de securitate îl are Subcomisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Potrivit Regulamentului Parlamentului, aceasta trebuie să: supravegheze respectarea de către S.I.S. a legalității, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a ordinii democratice din stat; asigure neadmiterea angajării politice a S.I.S.; verifice respectarea de către S.I.S. a prevederilor Constituției și a legilor care reglementează activitatea S.I.S.; examineze cazurile de violare a Constituției, a legilor, a drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor.

În spațiul public lipsesc careva informații cu privire la activitatea subcomisiei pentru supravegherea Serviciului de Informații și Securitate. Putem presupune că Serviciul de Informații și Securitate nu admite în activitatea sa nici o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și nu este angajat politic.

Deși, potrivit sentinței de condamnare din 15 iulie 2020^[16] unui fost director al Serviciului de Informații și Securitate^[17], acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 327, aliniat (2), litera b) din Codul penal – abuzul de serviciu săvârșit de o persoană cu funcții de demnitate publică, care a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, acesta fiind cazul expulzării în anul 2018 a șapte profesori turci.

Acest caz, cu o rezonanță deosebită în societate, destul de elocvent indică vulnerabilitatea serviciilor speciale, dar și potențialul enorm de prejudiciere a drepturilor și libertăților persoanelor fizice și intereselor întregii societăți. Subcomisia parlamentară ar fi cea mai indicată pentru analiza cauzelor și circumstanțelor care au făcut posibilă această infracțiune, dar și formularea propunerilor, în primul rând de ordin legislativ, pentru neadmiterea lor pe viitor.

Lipsa informațiilor despre activitatea subcomisiei pentru supravegherea SIS indică lipsa acestei activități, deoarece dacă ar fi, trebuia publicată cel puțin agenda de lucru. Precizăm că, potrivit normelor din articolele 6, 7 și 8 ale Legii cu privire la secretul de stat, nu pot fi secretizate documentele în întregime, inclusiv denumirea acestora. Poate fi secretizat doar conținutul sau părți din document care constituie secret de stat, atribuit ca atare^[18].

III. Activitatea Comisiei parlamentare în raport cu indicatorii de referință

Indicator 1. Examinarea chestiunilor prioritare, raportarea la planul anual de acțiuni;

Activitatea Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică în perioada cercetată a fost dezorganizată. În luna mai 2020 nu au fost ședințe ale Comisiei. În luna iunie – o ședință cu 24 chestiuni examinate și una cu o chestiune repetată din ședința precedentă. În luna iulie două ședințe cu câte o chestiune, din care una de control parlamentar neplanificat și o ședință cu alte trei chestiuni. Așa modalitate de lucru denotă lipsa organizării și planificării activității.

Planul de activitate al Comisiei a fost ignorat complet. În ședința din 29.07.2020 neplanificat a fost examinată unica chestiune din această perioadă raportată la categoria de control parlamentar, cu subiectul instalării posturilor ilegale în Zona de securitate. Astfel, preocupările Comisiei au fost distribuite între situația epidemiologică din țară și unele chestiuni de ordin economic și politic din perioadele precedente, cum sunt proiectele de lege pentru anularea dobândirii cetățeniei în baza investițiilor. Priorități strategice în activitatea Comisiei nu au fost.

În activitatea sa Comisia nu utilizează mecanismele disponibile de control parlamentar asupra sectorului de securitate. Cel mai mult se folosește funcția legislativă, cu 29 proiecte de lege examinate, din care 10 proiecte cu care Comisia a fost sesizată în fond, și 19 – cu care Comisia a fost sesizată pentru aviz. Funcția bugetară nu este pro activă, doar se examinează propunerile altor autorități, în primul rând executivului, la unele legi conexe domeniului de activitate. Funcția de supraveghere se folosește minimal, nu se execută Planul de lucru. Alte funcții – reprezentativă și electivă, nu se folosesc aproape de loc. Pe când cea reprezentativă ar fi cea mai importantă din toate cinci, prin oferirea spațiului pentru dezbateri publice a problemelor importante pentru societate; prin dialog între diferite grupuri sociale și prin transparență.

Ședințe	5
Total chestiuni	30
Proiecte de legi	29
Sesizări în Fond	10
Sesizări în Aviz	19
Control parlamentar neplanificat	1
Obiective de control Planificate	9
din ele realizate	0

Indicatorul 2. Rata de participare la ședințe a membrilor Comisiei;

Potrivit articolelor 24, 25 și 26 din Regulamentul Parlamentului, ședințele comisiilor permanente ale Parlamentului sunt publice și la ele pot fi prezenți reprezentanți ai mijloacelor de informare în masă, membrii Guvernului și conducătorii autorităților publice, alte persoane interesate. Inclusiv, articolul 24, aliniat (2), stabilește că, informațiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicității și se plasează pe web site-ul Parlamentului.

Totodată, articolul 23, aliniat (1) din Regulament cu referire la procesele – verbale ședințelor Comisiei, conține o normă confuză care stabilește că procese-verbale pot fi puse la dispoziția altor persoane decât membrii comisiei numai cu acordul președintelui acesteia, cu excepția proceselor verbale ale ședințelor publice. Luând în considerare că potrivit aliniatului (1) din articolul 24, toate ședințele comisiilor sunt publice, respectiv toate procesele – verbale ar trebui făcute publice și Regulamentul Parlamentului nu conține restricții pentru aceasta. În realitate, probabil din cauza normei ciudate din articolul 23, aliniat (1) nu se publică nici un proces verbal al ședințelor Comisiei.

Rezultatul reglementărilor confuze este lipsa informațiilor publice veridice despre rata de participare la ședințe a membrilor Comisiei, conținutul dezbaterilor, propunerile formulate și rezultatele procedurilor de vot.

Este ilegală nepublicarea agendei subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului de Informații și Securitate. Nepublicarea agendei este contrară și normelor constituționale privind accesul la informație.

Indicatorul 3. Participarea reprezentanților structurilor sectorului de securitate, altor instituții publice și a societății civile în lucrările comisiei

Regulamentul Parlamentului în aliniatul (4-1) articolul 27 stabilește că, pentru a facilita procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislative și a propunerilor legislative, comisiile permanente întocmesc o listă a asociațiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părți interesate de domeniul lor de activitate, care va fi modificată și completată periodic, inclusiv la inițiativa părților interesate.

Această normă juridică are menirea să faciliteze participarea civilă la procesul de supraveghere parlamentară a sectorului de securitate și implicit, realizarea unei din funcțiile parlamentare: cea reprezentativă de dezbatere publică a problemelor, dialog și transparență. Însă, această activitate practic nu este realizată. Chiar dacă Parlamentul dispune de o Listă a părților interesate de procesul legislativ sistematizat pe domenii de activitate ale Comisiilor parlamentare permanente^[19], cu ultima actualizare în iunie 2020, aceasta este pusă în aplicare episodic, iar în perioada monitorizată deloc.

Reiterăm poziția expusă mai sus că, deși condițiile sanitare epidemiologice au impus anumite restricții la desfășurarea lucrărilor și organizarea ședințelor publice, totuși acestea puteau fi depășite prin folosirea mijloacelor moderne de comunicare. Internet, anunțuri publice, poștă electronică, video conferințe, mesagerie, toate acestea sunt bine cunoscute deputaților și secretariatului dar sunt folosite minimal sau insuficient.

Concluzii și Recomandări

Concluzii. Situația excepțională din anul 2020 provocată de Epidemia Covid-19, inedită pentru istoria modernă a țării, a rămas fără atenția cuvenită a forului legislativ. Anume acum trebuiau dar nu au fost aplicate eficient cele cinci funcții parlamentare: legislativă, bugetară, de supraveghere, electivă și reprezentativă. Urmările sunt dezastruoase pentru stat și societate, însumând mii de vieți omenești, daunele inestimabile pentru sănătatea oamenilor, prejudiciile economice nerecuperabile și nu mai puțin important – dezamăgirea societății în autoritățile statului. Încrederea în competența și autoritatea statului de mult timp se află la un nivel jos în Moldova și este în scădere continuă, iar urmările negative vor dăuna dezvoltării mulți ani înainte. Scăderea actuală se datorează în primul rând gestionării defectuoase a stării de urgență prin absența forului legislativ, prin mesaje confuze și contradictorii a autorității prezidențiale și puterii executive, precum și prin decizii neconsecvente de instituire sau suspendare a măsurilor epidemiologice. Lipsa controlului parlamentar asupra sectorului de securitate a contribuit degradării situației. Totodată, inactivitatea parlamentară este favorabilă unor actori politici în perioada preelectorală noiembrie 2020.

Este vizibilă lipsa viziunii strategice de supraveghere parlamentară și de dezvoltare a sectorului de securitate. Lipsesc organizarea adecvată a lucrului, planificarea corectă și folosirea spectrului de competențe oferite de lege.

Recomandări Comisiei parlamentare:

Folosirea întregului spectru de competențe ale Comisiei, inclusiv:

Realizarea funcției parlamentare reprezentative prin mecanismul de audieri;

Realizarea activă a funcției parlamentare de supraveghere prin desfășurarea anchetelor;

Respectarea și executarea exactă a planurilor anuale de acțiuni;

Valorificarea potențialului deputatelor femei în activitatea Comisiei;

Asigurarea activității Subcomisiei SIS;

Publicarea proceselor verbale și înregistrărilor video ale ședințelor Comisiei.

^[1] Parliamentary oversight of the Security sector. IPU and DCAF. Geneva. 2003. https://www.dcaf.ch/sites/default/files/publications/documents/ipu_hb_english_corrected.pdf

^[2] Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Consiliul Europei. Roma. 1950. https://www.echr.coe.int/Documents/Convention_RON.pdf

^[3] Parliaments roles and responsibilities in good security sector governance. DCAF. Geneva. 2015. https://www.files.ethz.ch/isn/195681/DCAF_BG_8_Parliaments.11.15.pdf

^[4] Ca exemplu: Comunicat de presă 29.06.2020. Președinția Republicii Moldova: ședința săptămânală cu Președintele Parlamentului și Prim-ministrul. http://president.md/rom/presa/conducerea-de-varf-a-tarii-a-participat-la-sedinta-ordinara

^[5] Declarația Parlamentului cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, HP39/2019 din 08.06.2019. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=114796&lang=ro

^[6] ENICOV, Vadim. Autoritățile publice supreme în domeniul asigurării securității naționale: atribuții și conlucrare. IPP. 2020. http://ipp.md/wp-content/uploads/2020/06/1-Politici-AS.pdf

^[7] Parliaments and security sector governance. DCAF and NATO PA. Geneva. 2015. https://www.dcaf.ch/sites/default/files/publications/documents/Oversight%20and%20Guidance%20Parliaments%20and%20SSG_eng.pdf

^[8] Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea Nr. LP797/1996 din 02.04.1996. Parlament. Moldova. 1996. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=118984&lang=ro

^[9] Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență, Nr. HP55/2020 din 17.03.2020. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120817&lang=ro

^[10] Hotărârea Comisiei Naționale extraordinare de sănătate publică, Nr.10 din 15 mai 2020. https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/hotarirea_cnesp_nr.10_15.05.2020.pdf

^[11] Hotărârea Parlamentului privind înființarea comisiilor permanente ale Parlamentului și componența lor numerică, Nr.37 din 08.06.2019. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121686&lang=ro

^[12] Hotărârea Parlamentului privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, Nr.151 din 29.11.2019. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121992&lang=ro

^[13] Hotărârea Parlamentului pentru modificarea Hotărârii Parlamentului nr.151/2019 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului, Nr.83 din 11.06.2020. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121907&lang=ro

^[14] Hotărârea Parlamentului privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului, Nr.72 din 29.11.2019. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=119221&lang=ro

^[15] Planul de control parlamentar al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică pentru anul 2020, Parlament, 2020, accesat internet: Parlament.md, Structura Parlamentului, Comisii permanente, CSN, Hotărâri:

http://parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=xnDNfOsvpRI%3d&tabid=84&mid=486&language=ro-RO

^[16] Extras din sentința din 15 iulie 2020. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 2020.

https://jc.instante.justice.md/ro/content/extrasul-din-sentin%C8%9Ba-din-15072020

^[17] Comunicat de presă. Procuratura Generală. 2020. http://procuratura.md/md/newslst/1211/1/8424/

^[18] Lege cu privire la secretul de stat, Nr.LP245/2008 din 27.11.2008. Parlament. Moldova. 2008. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=112337&lang=ro

^[19] Lista părților interesate de procesul legislativ sistematizat pe domenii de activitate ale Comisiilor parlamentare permanente. Parlament. 2020. http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=BA6SJ7tdvXU%3d&tabid=60&language=ro-RO

original site:

https://ipp.md/wp-content/uploads/2020/12/Vadim-Enicov-Monitorizare-mai-iulie-2020.pdf

Research